fb

8 cele mai scurte și emoționate povestiri din lume. Pur și simplu citiți-le!

În viață sunt momente în care vorbele sunt de prisos. Nu trebuie să mai scriu nimic despre viață, dragoste și suferință. Pur și simplu citiți-le:

Fereastra

De când Rita a fost omorâtă cu brutalitate, Carter, stă doar lângă geam. Nu citește, nu privește TV, nu socializează. Viața lui este ceea ce se vede printre draperii. Nu-i pasă cine îi aduce de mâncare, cine plătește facturile, nicidecum nu părăsește camera. Viața lui – oamenii care aleargă, anotimpurile care se grăbesc, vehiculele care trec pe stradă, spiritul Ritei. Carter nu înțelege că în celulă nu sunt ferestre.

Cererea în căsătorie 

O noapte înstelată. Momentul potrivit. Cină la lumina lumânărilor. Îmbrăcată într-o rochie neagră, părul frumos aranjat, ochii luminoși, zâmbete sincere. Împreună – doi ani. Iubita, cel mai bun prieten, nimeni altcineva. Șampanie. O întreb dacă vrea să-mi ofere inima pentru toată viața. Cei din jur mă privesc. Nu-mi pasă. Un inel frumos cu diamant. Obraji roșii, zâmbet fermecător. Cum adică nu?

Duhul 

De îndată ce s-a întâmplat tragedia, m-am grăbit acasă să-i spun soției. Dar ea, nu mă auzea. Nu mă vedea. M-a privit direct, apoi și-a turnat ceva de băut. În acel moment a sunat telefonul. Ridică receptorul, ochii i s-au umplut de lacrimi, a început să plângă în hohote.

Recunoștință

Pătura pe care a primit-o recent de la o organizație de caritate, îi încălzea corpul înghețat. Cizmele pe care le-a găsit într-un coș de gunoi îi erau numai bune.

Luminile străzii îi încălzeau sufletul înghețat de întunericul rece. Forma băncii din parc i se păru atat de cunoscută spatelui său bătrân și obosit. „Îți mulțumesc, Doamne! Viața este, pur și simplu, minunată. Spuse el.

Ce vrea Diavolul?

Doi băiețași stăteau și priveau cum se îndepărta Diavolul. Ochii hipnotici ai Diavolului, încă le întunecau mintea.

– Ce a vrut de la tine?

– Sufletul meu. Dar de la tine?

– Monede pentru taxofon. Trebuia să apeleze urgent.

– Vrei să mergi să mâncăm?

– Vreau, dar nu mai am nici un ban.

– E în regulă, am eu.

Ghinionul

M-am trezit din cauza durerii pe care o simțeam în tot corpul. Când am deschis ochii, asistenta medicală stătea lângă patul meu.

– Domnule Fujimiya ați avut noroc, ați supravețuit după bombardamentul de la Hiroshima. Acum sunteți în spital, sunteți în siguranță.

– Unde sunt? Am întrebat eu.

– În Nagasaki. A răspuns ea.

Soarta

Exista o singură cale de ieșire, în caz contrar viețile noastre se legau într-un lanț nesfârșit de furie și fericire, trebuia să rezolvăm cumva această problemă. Am încredințat-o unei trageri la sorți: cap – ne căsătorim, pajura – ne despărțim pentru todeauna. Moneda a fost aruncată. – Cap. Ne-am uitat cu nedumerire. În câteva minute ne-am spus unui altuia: „Poate mai încercăm odată.

În căutarea adevărului

În acel sat pustiu, căutările sale au luat sfârșit. Într-o colibă dărăpănată stătea lângă foc Sinceritatea. Niciodată nu a mai văzut o femeie atât de urâtă.

–  Tu ești Sinceritatea?

Bătrâna cu chipul plin de riduri, a dat din cap, semn că străinul nu greșește.

– Spune-mi, ce trebuie să-i spun lumii? Ce mesaj să-i transmit?

Bătrâna a scuipat în foc și a zis:

– Spune-i că sunt frumoasă și tânără.

Medicina modernă

Lumina orbitoare a farurilor, durere insuportabilă, apoi o lumină caldă de culoare albastră. John se simțea tânăr și liber, se îndepărta spre lumina orbitoare. Durerea și întunericul revenea. John abia de a putut să-și deschidă ochii. Bandaje, tuburi, gips. Ambele picioare lipsesc. Soția, printre lacrimi, îi șoptește: „Iubitule, te-au salvat!

 

Source :

muz4in.net