fb

„Scriu aceste rânduri cu lacrimi în ochi, el fiind la 2 scaune de mine”

Ea este Alexandra. A iubit, iubeste si probabil va iubi toata viata un om. Doar ca uneori nu e suficient sa iubesti.

„Femei, daca sunteti nefericite alaturi de un barbat, plecati si nu va mai intoarceti! Nici nu stiu de unde as putea sa incep sau ce sa spun prima data, am atatea ganduri ce nu ma lasa sa traiesc linistita, atatea intrebari fara raspuns si tot atatea temeri…

L-am iubit, il iubesc si il voi iubii toata viata. Recunosc, nu a fost primul barbat din viata mea, a fost al doilea, dar singurul care m-a facut sa il iubesc atat de mult incat am ajuns sa fiu cea mai nefericita femeie doar pentru a-l putea tine in brate. Scriu aceste randuri cu lacrimi in ochi, el fiind la 2 scaune de mine… A fost prima oara in viata mea cand am iubit cu adevarat, el este omul meu cu care vreau sa imi impart toata viata, el m-a invatat sa iubesc dar nu m-a invatat cum e sa fii si iubita la randul tau.

La inceput l-am facut sa se indragosteasca de mine, dar cu timpul totul s-a schimbat. Certuri, minciuni si gelozii. Am renuntat si m-am intors, apoi iar am renuntat, am mai avut relatii dar nu au insemnat nimic, el a fost mereu in inima mea. M-a uitat 9 luni, timp in care am rabdat fara atingerile lui, fara saruturile lui. Imi era dor in fiecare zi, chiar si de micutele lui jocuri. Imi era dor sa ma faca sa ma simt femeie.

Dupa un timp a hotarat sa ma intorc in viata lui. Imi spunea ca se simte singur si trist, ca vrea sa fie iubit si ca isi doreste o relatie serioasa si nu aventuri sau copilarisme asa ca am crezut in el si m-am intors pentru a nu stiu cata oara. Nu stiu ce a fost in capul meu sa cred ca de data asta ar fii altfel, probabil dragostea mea pentru el mi-a luat mintile.Totul era perfect, eram din nou in bratele omului meu iubit, nu-mi puteam dori ceva mai frumos de atat. Timpul a trecut si noi eram si mai fericiti pana cand au aparut „ele”… In fine, cred ca erau de mult acolo doar ca le-am descoperit eu tarziu. Nu i-am spus ca am aflat ca vorbeste cu alte fete, in timpurile noastre e ceva normal dar deja incepuse sa se schimbe: el din ce in ce mai rece, eu din ce in ce mai geloasa. Apoi iar am fost fericiti si dupa asta a inceput infernul pentru mine. Am descoperit ca ma insela, ca alta femeie i-a atins buzele si corpul. I-am spus, nu s-a simtit vinovat dar totusi l-am iertat dupa un timp. Deja nu se mai ascundea de mine cand vorbea cu ele, pentur el devenise ceva normal. A tinut-o asa aproape doua luni.

Am ajuns in punctul in care astept sa adoarma pentru a putea plange, am ajuns sa nu-i mai simt saruturile si atingerile si mai putin. Ne-am despartit, mi-a cerut o pauza pentru ca el nu stie ce vrea si isi doreste aventuri, l-am inteles si l-am iertat din nou chiar daca imi e greu. Am fost distrusa, am plans zile si nopti la rand nu vedeam lumina zilei. Intr-o zi mi-a spus sa ne vedem, eu murind de dorul lui bineinteles ca am acceptat asa ca m-am dus la el, stiu sigur ca nu a intrat alta femeie in camera noastra pentru ca totul era asa cum le-am lasat eu, nu era absolut nimic atins nici macar servetelul de pe noptiera. Dar mi-am dat seama ca el nu renuntase la acele fete cu care vorbea si ca pe mine ma vroia decat sa stie ca sunt langa el, ca sunt in casa lui. Am ajuns prieteni cu beneficii intr-un fel. Sunt in punctul in care am ajuns sa ii cersesc un sarut iar atunci cand ii spun ca il iubesc imi spune ca stie asta…

Dragi femei, faceti tot posibilul sa pastrati barbatul iubit langa voi iar daca acesta nu va iubeste plecati si nu va mai intoarceti… niciodata!!”

Foto: magcartz.com