Ar trebui să te simți cel mai norocos bărbat că m-ai avut în viața ta

Ar trebui să te simți cel mai norocos bărbat că m-ai avut în viața ta.
Nu că aș fi cea mai frumoasă, bogată sau minunată. Sau ca aș fi o Miss. Nu că aș avea cei mai frumoși ochi.
Nu.
Pur și simplu ar fi trebuit să mă respecți. Ar fi trebuit să mă prețuiești. Ar fi trebuit să mă iubești.
Nu că aș fi femeia perfectă.
Nu.
Dar pentru tine aș fi trebuit să fiu perfectă. Pentru că eram a ta.
Chiar dacă mereu îmi găseai defecte. Mereu aveai ceva de obiectat.
La un moment da m-ai privit cu atenție și mi-ai reproșat că nu mai sunt frumoasă, că nu mai eman fericire, că nu mai am nici o sclipire în ochi.
M-a durut! Am plâns în tăcere, am plâns în singurătate. Am dorit să-mi alin durerea cu o sticlă de vin, dar eram prea puternică.
Căutam o cale să fiu din nou ca în trecut.
Dar știi tu, în trecut eram iubită și acum nu.
Mă simțeam în plus, mă simțeam un nimeni.
Tu erai frumos, perfect, eu eram urâtă și cu o mulțime de lacune.
Dur, nu?
Cine e vinovatul că nici machiajul nu mă mai ajuta să aduc lumina în ochi și zâmbetul pe față?
Oare cine?
Adevărul e că oricine este iubit este și frumos, special, minunat.
Iar tu nu mă iubeai.
Iar eu mă ofileam ca o floare ce nu era udată și căreia mereu i se spunea mereu că e urâtă și fără miros.
Cine era vinovat?
Tu ar fi trebuit să mă vezi femeia viselor tale.
Ar fi trebuit să mă ridici în slăvi.
Nu râde.
Eu ți-am dăruit tot ce am avut eu mai scump și mai frumos.
Tu ai fost primul.
Mi-ai atins sânii, care erau tari și zglobii. Buzele care erau dulci.
Ai primit în dar un corp și un suflet neatins.
Corp virgin. Suflet virgin.
Am avut încredere in tine… Ha!
Credeam în cuvinte ca „până moartea ne va despărți.”
Ce prostie.
Eram gata să sar într-o prapastie cu foc, să uit de visurile și dorințele mele doar ca să fiu cu tine, doar ca să fii fericit.
Tu erai nemulțumit.
În ochii mei erai cel mai frumos, cel mai bun, cel mai cald, cel mai extraordinar.
Chiar dacă nu era asa.
Erai orb, erai indiferent.
Iar eu speram că va veni și ziua când mă vei pretui.
În zadar.
A fost totul în zadar.
Au fost în zadar așteptările.
A fost în zadar că am renunțat la plimbările în oraș, la unele dorințe, la vise.
Au fost în zadar zilele și lunele în care te așteptam.
A fost în zadar că mă străduiam să-ți gătesc gustos, să mă mențin frumoasă.
A fost în zadar că-ți demonstram că nu-mi trebuie averi, bani și călătorii. Aveam nevoie de iubirea și susținerea ta, de încurajarea ta.
În zadar așteptam ziua în care tu să te mândrești cu mine, și să-mi spui că sunt frumoasă.
Am așteptat în zadar să-mi zici că vrei să fii cu mine mereu, că vrei să avem copii comuni.
Am așteptat. În zadar.
Totul a fost în zadar. Timp pierdut.
Fericire mimată.
Prea multe reproșuri, prea multe învinuiri.
Mulți m-au dorit. Erau unii și mai frumosi, alții și mai bogați.
Te-am ales pe tine.
Am greșit, am fost copilă și m-am grabit.
M-am grăbit să dau tot ce am avut eu mai de preț.
Nu râde.
Știu că într-o zi vei realiza.
Va fi prea tarziu.
Iar eu voi întâlni pe cineva.
Cineva care mă va iubi.
Mă va înțelege.
Și mă va alinta.
Da, cineva care va fi alături mereu și eu îl voi iubi mai frumos decât pe tine.
El mă va iubi fiindcă va simți sinceritatea mea.
Și știi, el va fi marea mea iubirea.
Iar tu ai fost marea mea dezamăgire.
El va fi totul.
Tu ești deja un nimic.
El va fi bărbatul vieții mele, el va fi fericit doar dacă voi fi eu fericită.
El va fi dragostea mea.
Pe tine nici nu te voi urî, pentru că ura se naște din iubire, iar eu deja nu te mai iubesc.
El va fi cerul meu senin.
El va fi curcubeul meu după o ploaie de vară.
Și știi, vor fi zile în care voi șchiopăta, de frică să nu-i strivesc sărutul.
El va fi marea mea iubire.
Tu marea dezamagire.
El va regreta că nu m-a întâlnit mai devreme.
Tu vei regreta ca m-ai avut și nu ai știut să mă prețuiești.
Da, și cu el fericirea nu o voi mima.
Și lui nu îi va fi rușine să mă țină de mână.
El mă va încuraja și cu el voi ajunge la stele.
El mă va susține și mă va lăuda.
Cu el voi evolua.
El mă va iubi.
Tu vei regreta.
El mă va avea.
Tu mă vei visa și vei vorbi despre mine cu actuala iubită. Eu voi fi fericită.
Dar voi regreta că m-am grăbit și nu l-am așteptat pe el.
Voi realiza că pe el îl iubesc.
Pe tine doar te-am simpatizat, te-am agreat, te-am adorat sau poate mi-a fost frică să te pierd.
Mi-a fost greu să conștientizez faptul că nu trebuie să mai stau lângă un om rece.
Dar am făcut-o!
Am plecat!
El va fi marea mea iubire.
Tu marea mea dezamăgire.
Pe el îl voi iubi.
Pe tine…
Vei fi doar un străin.
Ești un strain.
Mary!
p.s: e ste un text de suflet pentru toate fetele care au iubit, au greșit, s-au grăbit, au sperat și au crezut în iubire. Și încă mai cred!