Când detașarea emoțională este evidentă, când deciziile egoiste devin o normalitate, când indiferența înlocuiește grija și momentele de afecțiune, nimic nu mai poate aduce liniștea și starea de bine în relație. Omului de alături nu-i pasă deloc.

Nu contează ce a fost construit în trecut, nu au valoare cuvintele sincere ale parteneri. A ajuns să se refugieze în propria lume, să țină cont doar de propriile așteptări, să manifeste un comportament toxic, să nu-l mai intereseze nimic.

Nu mai există implicare, acel efort capabil să anuleze îndoiala și incertitudinea. Nu mai există reacții potrivite în fața provocărilor, nici gesturi de iubire. Găsește de fiecare dată scuze ieftine, găsește alte priorități, inventează scenarii favorabile lui.

Refuză să mai lupte pentru relație, pentru acel echilibru emoțional, să fie un partener de încredere. În orice clipă poate evada pe ușa din spate, poate găsi pretexte și motive de critică, poate interpreta în mod toxic realitatea.

Nu mai există susținere, atunci când cuvintele și afecțiunea lui pot anula un moment complicat, pot oferi încredere și curaj, pot convinge că totul are rost. Nu mai stă de vorbă, gata să asculte și să înțeleagă emoția persoanei dragi.

Se gândește la propria stare de bine, renunță prea ușor, se folosește de expresii manipulatoare pentru a avea mereu dreptate. Se îndepărtează emoțional în orice situație care l-a provoca să ofere mai mult, să fie aproape, să empatizeze.

Există multe reproșuri și critică

Mereu nemulțumit, frustrat, deranjat de orice gest, chiar dacă este făcut din iubire și afecțiune. Nu mai are timp pentru a construi, nu mai e loc în viața lui pentru ea. I se pare firesc să judece și să anuleze orice efort, să desconsidere și să ignore.

Cuvintele urâte au luat locul complimentelor, reproșurile au înlocuit momentele de admirație și recunoștință. Este deconectat în totalitate de tot ce înseamnă asumare, implicare, apreciere, sinceritate. Preferă să răspundă cu dispreț și multă energie negativă.

Nu mai există acea stare de bine, nu mai vrea să aducă în relație siguranță și stabilitate. Prin comportamentul său trezește multă frică în sufletul femeii, o provoacă să se întrebe dacă mai are rost. Afecțiunea și momentele de drag au dispărut dintre ei.

Este de fiecare dată nemulțumit, este capabil să mintă și să intrepreteze lucrurile, este concentrat doar pe propriile nevoi și așteptări. Îmbrățișările firești, dorul, dorința de a aduce lumină în lumea persoanei dragi nu mai sunt actuale.

Nu oferă o perspectivă clară, nu o consideră o prioritate, nu-i vorbește despre planuri comune de viitor, despre experiențe care pot fi trăite în doi, despre intenția de a construi o lume a lor. Alege să se detașeze, să caute scuze, să plece.

Nu-i mai pasă, nu-l mai interesează starea de bine a partenerei, nu se mai implică la fel de mult. Ar fi gata în orice moment să plece pentru totdeauna, să lase în urmă povestea și emoțiile, încrederea și visurile.

© De Vorbă cu Tine