fb

12 romane bune pe care trebuie să le citești într-o viață de om

Ultima perioadă a revenit în modă cititul, dar nu orice tip de lectură a unei monografii de 10 pagini, ci a romanelor stufoase.

Există opere care, deși încă nu ați reușit să le citiți cu siguranță vă vor ține cu sufletul la gură, datorită scenariului lor captivant și imprevizibil.

Iată o listă de 12 romane stufoase care vor adăuga un plus de diversitate nivelului dumneavoastră de cultură generală și care sunt adevărate lecții de viață:

În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust (4215 pagini)

Există romane stufoase şi există şi În căutarea timpului pierdut. Să parcurgi cele 6 volumele scrise de Proust este o adevărată muncă titanică, o călătorie, în adevăratul sens al cuvântului, dar cei care au reuşit afirmă că nu este nimic mai frumos decât să închizi ultimul volum după ce ai parcurs ultima pagină.

Conversaţie la Catedrală de Mario Vargas Llosa (620 pagini)

Aceasta este unul dintre cele mai importante romane ce au fost vreodată publicate în America de Sud în 1960. Llosa avea să câştige Premiul Nobel, mai târziu, în cariera sa, iar mulţi ar putea spune că acest roman se află printre cele mai bune ale autorului peruvian.

20150729211514-man-reading-book-hipster

Don Quijote de la Mancha de Miguel de Cervantes (992 pagini)

Unii ar putea spune că Don Quijote este cel mai bun roman şi s-ar putea să nu se înşele. Debutând în anul 1600, această capodoperă spaniolă se încadrează în categoria cărţilor pe care trebuie neapărat să le citeşti pentru a putea afirma că ai parcurs unele dintre cele mai bune romane!

Este o carte stufoasă, garantat, dar dacă ar fi să rămânem blocaţi pe o insulă pustie, acest roman ar fi printre cele pe care le-am alege să le avem cu noi.

David Copperfield de Charles Dickens (736 pagini)

Să alegem un roman de-al lui Dickens pentru lista noastră a fost ca şi cum ai fi încercat să alegi un copil favorit, dar acesta, cea mai autobiografică lucrare a sa, ni-l arată pe Dickens într-o lumină diferită. Este bine să citiţi cât mai multe lucrări de ale lui, dar aceasta este o lectură obligatorie.

Pe aripile vântului de Margaret Mitchell (1472 pagini)

Dacă aveţi de gând să petreceţi 220 de minute pentru a vedea filmul, de ce nu aţi vrea să citiţi cartea? Ştim că nu apare Clark Gable, dar romanul lui Mitchell încă este printre cele mai populare cărţi din istoria americană, iar asta trebuie să însemne ceva.

Mizerabilii de Victor Hugo (1488 pagini)

Într-o oarecare măsură, volumele lui Hugo sunt subapreciate, luând în considerare succesul masiv pe care l-au înregistrat nenumăratele musicaluri şi filme care au fost asociate cu titlul acesta. Şi este cu adevărat păcat, deoarece acest roman este unul dintre cele mai bune opere literare ale secolului al XIX-lea. Acordaţi-i o şansă, iar mai apoi veţi putea fredona liberi melodia Master of the House.

Ulise de James Joyce (712 pagini)

Poate vi s-a întâmplat să vă forţeze vreun profesor din liceu să citiţi cartea, sau poate aţi încercat să parcurgeţi singuri această operă a secolului al XX-lea, dar aţi eşuat. Treaba cu Ulise este că trebuie să vă pregătiţi de această cursă lungă exact cum s-ar pregăti un atlet: vă faceţi încălzirea, respiraţi şi vă stabiliţi un anumit ritm. Garantăm că veţi ajunge la linia de finish şi vă veţi simţi extrem de bine!

Război şi pace de Lev Tolstoi (1296 pagini)

Nu numai că este printre cele mai stufoase romane, dar Război şi pace este printre cele mai bune romane care s-au scris până la ora actuală. Nu există lucruri rămase nespuse despre acest roman al lui Tolstoi care să demonstreze cât de incredibilă şi de spectaculoasă este această lucrare!

[reading photography]

Doctor Jivago de Boris Pasternak (672 pagini)

Interzis în URSS din cauza atitudinii faţă de Revoluţia din octombrie, acţiunea romanului prolific al lui Pasternak are loc în intervalul cuprins între Revoluţia rusă şi Cel de-al Doilea Război Mondial. Romanul şi-a atras un Premiu Nobel pentru Literatură după ce s-a reuşit scoaterea lui din ţară şi publicarea acestuia în altă limbă.

Ambasadorii de Henry James (544 pagini)

Să decizi care roman al lui Henry James este cel mai bun este un proces dificil, însă există un grup de cititori şi critici care afirmă faptul că această operă plină de umor negru ce discută despre ţara natală a autorului, America, şi ţara care l-a „adoptat”, Franţa, este prima carte a lui James pe care ar trebui să o citiţi.

Mă numesc Roşu de Orhan Pamuk (552 pagini)

Advertisement

Câştigătorul Premiului Nobel, Orhan Pamuk, are abilitatea stranie de a jongla cu variatele influenţe şi de a scrie în maniere diferite de la o carte la alta. Este un talent rar pe care nu mulţi autori îl deţin, iar în romanul său Mă numesc Roşu putem resimţi stiluri care să ne aducă aminte de autori precum Joyce, Borges şi Kafka, în această poveste despre Imperiul Otoman de secol XVI.

Moby Dick de Herman Melville (656 pagini)

Romanul lui Melville poate fi numit „bunicul” adevăratelor capodopere americane, cea mai mare lucrare a sa cuprinde tot ceea ce poţi cere de la o poveste. De la tensiunea ce reiese din paginile sale până la obsesia lui Melville pentru anatomia balenei, descoperim un roman cu adevărat incredibil şi de neuitat în cele peste 600 de pagini, dar trebuie citite încet şi savurată fiecare propoziţie pentru a putea înţelege cu adevărat cele expuse.

Sursa