PovesteaTA \ „Trăiesc o iubire imposibilă. Iubesc un nemernic”

Ea este Marta. Are o poveste cu lecții de viață cât să le trăiești în alte șapte vieți. Azi însă nu-și va spune suferința și nici fericirea. Doar o lecție învățată la timp.

„Ah fetelor, pe bune, atunci când vă îndrăgostiți de bărbați reci și indiferenți, nu vă gândiți că a-ți putea suferi? Că toată nebunia asta de la început, toți fluturii din stomac riscă să se transforme în niște omizi imense care să-ți mănânci puțin câte puțin din suflet? Eu am înțeles acest lucru la timp și mulțumesc destinului pentru asta. Recunosc, îl mai iubesc. Mi-am promis să fiu în primul rând sinceră cu mine. Dar nu mai e dragostea aia furtunoasă. E o dragoste cu resemnare, resemnarea că iubesc un nemernic și că într-o zi îmi va trece. 

A fost frumos o bucată de timp, la început. Atunci încă avea plăcerea să-mi dea flori în fiecare zi. Deși acum nu știu dacă erau flori oferite din inimă sau un mijloc de a mă seduce. Cu timpul i-am cunoscut lașitatea din plin. Prima dată când m-a trădat m-a durut mult. Aflasem că mă înșelase cu o prietenă bună. Nu vroiam să mă mai întorc, dar deh, dragostea era mare, plus că el făcuse un întreg spectacol ca să mă aducă înapoi lângă el. Și am revenit. Nu mă judecați, căci știu că multe dintre voi au făcut la fel. Altfel spus. fericirea a durat câteva sătpămâni. Simțeam că ceva îl sufocă. Îl deranjau vădit comentariile mele, gesturile, săruturile. Apoi a urmat prima lovitură peste față.

Îți imaginezi să iubești total un om și el să te lovească așa, că avea chef. Și să urmeze după aia o altă lovitură. Și o alta. Am înțeles că asta nu va continua cu ceva bun. Apropo, el trăia la mine, nu lucra, juca toată ziua fotbal și alte prostii la laptop. I-am luat frumos hainele, i le-am pus în brațe și l-am trimis în toate patru colțuri ale lumii. Apoi am plâns. Mult am plâns.posibil că așa m-am descărcat. Cert e că după ce am terminat cu smiorcăielile am înțeles că de fapt nu plânsesem pentru el, dar pentru mine. Mi-era milă de cine ajunsesem. Eram o biată femeie, supusă unei terori, inchisă de tot ce însemna frumos și fericire. Fetelor, vă zic și vouă, dacă câtuși de puțin omul de lângă se poartă ca un dobitoc, lăsați-l în clipa imediat următoare. Redirecționați iubirea spre cineva care cu adevărat merită. Fiți voi și nu uitați de visurile, de libertatea și de sufletul vostru.”

 

Publicitate