fb

„O femeie poate iubi atât de mult, de parcă niciodată nu va pleca…”

O femeie poate iubi până la imposibil și urî tot până acolo. O femeie poate construi un viitor și distruge destine. O femeie poate fi fericită dar și poate suferi la fel de mult. Dragostea unei femei e la fel de frumoasă ca și-o dimineață de primăvară sau ucigătoare ca o furtună în deșert.

Femeile știu să iubească total, așa cum numai ele pot, cu dăruirea unui om care își pune dragostea drept predestinare. Femeile știu să ofere, să dea de la ele pentru o împlinire comună, să lupte și să continue până la imposibil. Femeile pot iubi ;i femeile pot pleca.

Într-o relație și mai ales într-o relație la care țin enorm, femeile vor lupta. Vor aduce o mie de dovezi că lucrurile merg bine și nu vor fi niciodată primele care să spună că până aici a fost. O femeie va fi preocupată să construiască, să susțină, să demonstreze celui de lângă fidelitatea și să demonstreze ei că poate transforma dragostea în ceva frumos: într-o viață împărțită la doi.

Ea va da motive de tandrețe, se va îmbrăca special într-o seară, va îmbrățișa cu poftă sau va găti ceva bun. Va trăi nebunia și fericirea unei relații în fiecare zi. Va îmbrăca cămașa lui, va trimite mesaj ca el să cumpere ceva de la magazin când vine acasă și da, îi va spune să vină mai repede acasă, la căminul lor drag.

Până și certurile vor fi atât de previzibile, ea va ști că cineva până la urmă oricum va ceda. Ea se va atașa, va cunoaște tabieturile și plăcerile lui, ce merge și ce nu merge, ce trebuie astăzi făcut și ce mâine, care cravată să-i propună și unde e mai bine azi, la cinema sau teatru.

Îl va ruga să ducă resturile și ea îi va călca cămașa. Va râde alături de el, va suferi când are probleme și va face tot posibilul să ajute. Va trăi relația atât de familiar de parcă ar fi durat de-o veșnicie, de parcă ea niciodată nu va pleca.

Dar într-o zi ea pur și simplu poate spune: atât. Noi nu mai există. Nu-i va spune de ce, de parcă răspunsul ar fi evident. Nu va încerca să repare ceva, dând de înțeles că a încercat destul. O femeie poate iubi până la imposibil, dar și lua decizii imposibil de schimbat. Ea nu va spune direct că ceva nu merge bine sau că tu nu faci lucrurile corect. Ea va face asta într-o seară când îți va călca cămașa și tu nu vei arunca resturile. Sau când îți va găti ceva gustos și tu vei uita să iei de la magazin ce te-a rugat. Sau când te va chema acasă și tu vei avea treabă. O seară. Două. Trei.

La femei lucrurile dăunătoare unei relații se acumulează și apoi izbucnesc într-o ceartă. Uneori însă și certurile se acumulează și izbucnesc…nu izbucnesc, se transformă calm într-un adio. Te vei întreba atunci mirat dacă femeia asta te-a iubit cu adevărat.

Dacă a făcut lucrurile pentru voi sau pentru plăcerea ei. Nu vei înțelege de ce nu îți mai dă o șansă ca tu să-i dai încă un motiv să rămână. Vei fi lăsat perplex undeva lângă masa din bucătărie, cu gândul că a plecat greșit, de parcă niciodată nu a iubit.

Da, femeile sunt previzibile în fapte și emoții și imprevizibile în decizii. Femeile știu ce vor de la relația lor, dar când nu mai vor nimic, atunci nu vor și atât. Dar până să ajungeți în acel moment aveți o mie și una de momente să o luați pe alt drum.

Să construiți frumos o relație, să aduceți împlinire unei vieți în doi și toate lucrurile de îndoială să rămână îndoială. Să iubiți total. Frumos. Sincer.

O femeie poate iubi atât de mult, de parcă niciodată nu va pleca. Dar într-o zi poate pleca în așa fel, de parcă niciodată nu a iubit. – citat cu autor anonim

Publicitate