fb

Nu fi proasta lui. Dacă partenerul tău nu îți acordă atenție, nu o cerși!

Există femei care dau totul în iubire, se dedică în mod complet unui partener superficial, absent și nerecunoscător, căpătând în schimb fărâmituri de atenție. Cum se poate ieși dintr-o astfel de capcană?

Aspectul paradoxal în astfel de relații e că tocmai victima nutrește un sentiment de vinovăție, convinsă că nu merită nimic la schimb. Sentimentul că nu e demnă de considerația celui pe care-l iubește, care ocupă cel mai important loc în viața ei, tinde să devină copleșitor.

Deseori, acest comportament este manifestat de persoane deosebit de inteligente și cu o pregătire superioară, astfel încât ele însele încep să-și pună întrebări justificate: „De ce oare mă ocup 100% de fericirea lui? De ce când îl văd rece și distant ma învinovățesc singura ca și cum nu as fi demnă de atenția lui? De ce supraevaluez fiecare fărâmă de gest de atenție pe care mi-o acordă”.

Mecanismul este însă ușor de descoperit: cu cât se lasa antrenate mai mult în acest joc al subjugării depline, cu atât femeile devin mai vulnerabile, mai dispuse să servească fără cea mai mică răsplată, să se umilească și chiar să devină ridicole.

Dăruirea totală nu e un semn de generozitate, ci un strigăt de ajutor

A da prea mult într-o relație, în mod surprinzător, nu constituie o demonstrație a propriei bunătăți sufletești, ci dimpotrivă: reprezintă o dovadă indiscutabilă că persoana care sacrifica totul are nevoie de ajutor.

Este vorba mai cu seamă de femei fragile, care trec printr-o perioadă extrem de dificilă a vieții lor, îngrijorate fiind de posibilitatea că partenerul să le judece aspru, să le dezaprobe, să le desconsidere.
Cautând cu încrâncenare recunoștința partenerului și încuviințarea acestuia în ceea ce fac, se transformă pe nebăgate de seamă în victimele propriilor lor acțiuni.

În astfel de cazuri, femeia este percepută precum un soi de entitate demnă de milă, cerșind iubire și mulțumindu-se cu resturi de la mesele celor bogați și nu ca o persoană ce impune respect, recunoștință și admirație.

Concluzia care se desprinde din această pledoarie este că „a da prea mult echivalează cu a avea teama de a cere ceea ce se cuvine”.

Aici intervine capacitatea fiecăruia dintre noi de a stabili la justa sa valoare implicarea într-o relație și gestionarea unei discrete rivalități de cuplu, menite să ofere ambilor parteneri satisfacția de care au nevoie pentru a echilibra și a armoniza relația însăși.

Sursa:

riza

Publicitate