fb

Fiecare fost din viața ta te-a condus spre omul tău

De la început te întrebai:Ticălosule, cum ai putut? De ce ai apărut în viața mea? Cine te-a chemat? Cine te-a rugat să distrugi tot ce am construit?”. Îl urăști și-l blestemi cu toate cuvintele pe care le cuprinde rațiunea. Îi arunci hainele și speli podeaua după plecarea lui.

Îl urăști, pentru că încă îl mai iubești, iar el nu mai simte nimic pentru tine. Te urăști pe tine însăți, fiindcă mereu ai știut că nu te mai iubește, dar ți-ai făcut iluzii.

Tu ai știut că doar suferind și trecând prin greutăți poți construi o realație. Iar tu ai construit… Cu primul, al doilea, al treilea și de fiecare dată ai auzit aceeași frază: „Nu-ți pot oferi ceea ce-ți dorești”. Nu ți-a confirmat, dar în liniște a plecat la altă femeie.

Abia acum, în inima ta, nu mai există ură. Nu mai ești supărată. Ești recunoscătoare fiecărui în parte, pentru că nu a ocupat locul care, de la început, nu i-a aparținut. Atunci nu vedeai lumea din jur și nu te ascultai pe tine însăți, dar fiecare bărbat din viață te conduce spre omul tău.

Ei nu ți-au oferit iubirea lor, fiindcă tu nu te iubeai. Reproșurile și nemulțumirile te-au învățat să te accepți așa cum ești. Neîncrederea lor te-a învățat să crezi în tine. Lipsa susținerii te-a învățat să fii indepedentă. Subestimările te-au ajutat să-ți știi valoarea.

Astăzi le ești recunoscătoare, pentru că nu-ți sunt alături. Au fost sensibili, înțelepți și nu au luat ceea ce nu le-au aparținut. Nu a fost să fiți împreună și bine că nu s-a întâmplat acest lucru. Jucăriile mereu trebuie puse la loc după joacă, mai ales dacă sunt străine. Dincolo de rafturile cu jucării te așteaptă ceva nou, frumos și unic. Trebuie să ai doar curajul să pleci.

Publicitate