5 lecţii de viaţă de la Albert Einstein

Aceast om genial este bine-cunoscut chiar şi de cei ce nu s-au interesat niciodată de fizică. Einstein farmecă, în primul rînd printr-o personalitate impresionantă şi doar apoi prin statutul de savant. Totuşi, calităţile personale şi viziunile asupra lumii i-au definit semnificativ cariera ştiinţifică. Ce ar putea fi util de aici? Noi am ales 5 idei – cheie.

Biografia lui ajunge a fi adesea, mai covârşitoare, decît aportul său în ştiinţă. Savantul creativ, care a provocat o adevărată revoluţie în fizică. Cercetătorul “complicat” , devenit cel mai faimos om din lume. Pacifistul pledant PRO bombei atomice, care mai târziu şi-a recunoscut greşeala. Tatăl teoriei relativităţii, care avea o atitudine critică faţă de mecanica cuantică.

Istoria lui este de-a dreptul incredibilă, şi anume această natură contradictorie îl face un adevărat erou al secolului XX. Einstein a depăşit toate reprezentările despre autoritate şi dogmatism, dorind doar să trăiască, să gîndească şi să acţioneze, urmându-şi propria intuiţie.

Independenţa sa este o lecţie de viaţă pentru fiecare din noi. Ce altceva am mai putea învăţa de la acest geniu? Iată cele 5 idei – cheie ale lui Einstein:

1. Spiritualitatea universală

Încă de la primele sale cercetări, Einstein susţinea că universul posedă o puternică spiritualitate. Spiritul uman poate determina legile mecanicii cerești şi căderea corpurilor, pentru a le regăsi apoi din nou în natură. Această coincidență „miraculuoasă“ nu este deloc întâmplătoare, ba chiar mai mult, este o dovadă că suntem supuşi unei transcendențe totale.

Universul nu este o creaţie a unei zeităţi, ci el este în sine o DIVINITATE! Universul devine un ,,Dumnezeu” sau un înţelept bătrân în viziunea lui Spinoza. Cercetarea științifică devine o practică spirituală, fizica devine metafizică. De-a lungul vieții sale, Einstein nu a încetat să proclame semnificația spirituală a operei sale științifice.

2. Puterea desăvârşirii

Universul zeificat nu se poate supune la nici o lege, în afara de legile desăvârşite. Această noţiune a desăvârşirii este greu percepută de cei care nu fac parte din lumea ştiinţei. Totuşi, de ce avem nevoie de o teorie științifică? Pentru a o raporta la realitate și a face pe baza ei predicții care se vor dovedi a fi corecte.

Einstein a vrut mai mult – structuri intelectuale perfecte, care se bazează pe principii simple și cîteva relații cauză-efect formulate clar. El a propus să renunțăm la ipotezele „potrivite“, care dau o explicație realistă, dar insuficientă. Eroare – rău, adevărul este minunat.

De exemplu, fizicienii folosesc zi de zi în scrierile sale, principiile lui Newton și legea atracției universale, formulată de el. Einstein însă, a pus la dubiu această teorie, pentru că a văzut în ea o slăbiciune conceptuală. El credea că era urâtă, și prin urmare – falsă. Astfel, a apărut o nouă teorie revoluționară – Teoria Relativităţii.

3. În primul rînd – IDEEA

Omul nu poate fi limitat doar la studiul universului, el trebuie să gândească şi să analizeze asta. Știința nu ar trebui să se bazeze pe o metodă inductivă de gândire: în primul rând faptele, apoi ideea. Deaceea, Einstein a ales metoda deductivă: în primul rând teoria, apoi – argumentarea cu fapte. Pentru el, teoria este pe primul plan.

4. Raţiunea – singura armă paşnică

Lumina universală – RAŢIUNEA – trebuie să conducă lumea. Einstein credea că omul trebuie să fie rațional și rezonabil în alegerea sa filosofică și politică. Aceste beneficii derivate din rațiune, neagă violenţa în toate formele sale.

Einstein a fost un pacifist înfocat, și numai teama de arma nucleară nazistă l-a făcut pe o perioadă scurtă apărătorul bombei atomice. Deci, ar trebui să soluţionăm conflictele cu ajutorul rațiunii, și nu prin puterea fizică, întrucît bunul simţ este întotdeauna militant pentru solidaritatea colectivă, şi nu pentru dezbinări.

5. Omul – cetăţean al lumii

Omenirea participă la ordinea cosmică universală. Aceasta este adevărata ordine a lucrurilor. Toți oamenii sunt la fel. Diferite națiuni, triburi, religii care împart lumea sunt doar o necesitate de a ierarhiza societatea pentru a supravieţui.

Acest universalism l-a provocat pe Einstein să se proclame cetăţean al lumii. Einstein sa alăturat mișcării sioniste și a devenit „protectorul generaţiei“ împotriva sistemului nazist şi antisemitismului otrăvitor.

 

 

Publicitate